La Vingt-cinquième heure - 1967

Între scriitorii români din diasporă recuperaţi de cultura română imediat după 1990, numele lui Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992) este unul de primă importanţă. Ora 25, romanul care i-a adus notorietatea mondială, cunoscând nu numai o fabuloasă traducere în mai toate limbile de cultură ale pământului şi nu numai apariţii spectaculoase în mai toate ţările lumii dar şi un imens volum de exegeze critice, a fost adaptat pentru cinema de regizorul francez de origine turcă, Henri Verneuil. Filmul îl are în rolul principal pe celebrul actor Anthony Quinn care, încă de la început, frapează prin "romanitatea" lui. Acesta îl interpretează pe Johann Moritz, un ţăran român care trăieşte din plin ororile celui de-ai II-lea război mondial. Un fel de Don Quijote roman, forţat de evenimente, Johann devine rând pe rând, prizonier la nemţi, ruşi şi americani.



La Vingt-cinquième heure - secvenţă

Tot filmul, deşi este o ficţiune, se bazează pe realitatea românească. Scenele sunt fantastice: Biserica, Botezul, Petrecerea, Trădarea, Deportarea, Canalul, Evadarea, Invazia Nemţilor, Lagărul, "Arianul Perfect", Invazia Ruşilor, Sinuciderea, Procesul, Reîntregirea Familiei... Pe tot parcursul filmului, ţăranul nostru este "acompaniat" de muzică românească veche.
Dacă Nichita Stănescu ar fi vrut să exprime vizual acel celebru "râsu' plânsu'" cu siguranţă ar fi apelat la ultimele secvenţe din acest film. În doar câteva minute, fără să scoată un cuvânt, Anthony Quinn exprimă "un veac de singurătate"... românescă.

La Vingt-cinquième heure
Producţie: France / Italy / Yugoslavia, 1967
Gen: Drama / War
Regia: Henri Verneuil
Distribuţia: Anthony Quinn, Virna Lisi, Grégoire Aslan
Descarcă aici ---> Subtitrare La Vingt-cinquième heure

Publicat de Kralizec © ST subs.ro TEAM
[surse: cinemagia.ro - caesar]


Comentarii pe forumul subs.ro

PICĂTURA CINEFILULUI - Psycho, 1960

Inspirat dintr-un roman de Robert Bloch, filmul redă cazul patologic al unui băiat care ucide travestit în mama sa moartă de multă vreme. Respectând o lege de fier a creaţiei sale, Hitchcock porneşte de la o aparenţă de normalitate sub care descoperă anormalul. “Cu Psycho am izbutit să-i dirijez pe spectatori ca şi cum aş fi cântat la orgă” (A. Hitchcock). “Construit ca “Infernul” lui Dante, în cercuri concentrice, din ce în ce mai strânse şi mai profunde, fiecare plan este o lecţie de regie prin precizia, rigoarea şi frumuseţea lui” (Ph. Demonsablon).





Psycho - antologica scenă "crima de sub duş" preluată de zeci de filme horror.

Publicat de Kralizec © subs.ro
[sursa: "Secolul cinematografului"]